Lansarea cartii „Zenobia, Regina Palmyrei: Roman de calatorii in Siria Antica” scrisa de regretatul critic de arta Mircea Deac a fost prima manifestare a anului 2016 din seria evenimentelor cultural-artistice gazduite de Galeria SENSO. Pe 6 februarie – ziua lansarii s-a implinit un an de la trecerea in nefiinta.
La eveniment au fost prezenti membrii familiei (Livia Deac, arh. Radu Deaca, Dr. Mircea Valeriu Deaca, artist plastic,profesor de teoria si analiza filmului la CESI – Scoala Doctorala in Stiintele Imaginii, Facultatea de Litere, Universitatea Bucuresti), alaturi de colegi de breasla, personalitati ale vietii cultural-artistice, artisti plastici, critici de arta, istorici, scriitori, membri ai Corpului Diplomatic, prieteni si apropiati ai lui Mircea Deac. Printre acestia s-au numarat, Mihaela Varga (istoric de arta, editor la editura Maiko), Adrian Mihalache (eseist, cronicar teatral, redactor „La Lettre Internationale”), Prof. Univ. Dr. Ion Bogdan Lefter (Facultatea de Litere, Universitatea Bucuresti, autor a numeroase volume de poeze si de proza, studii critice, majoritatea urmarind fenomenul literar postmodern), Ana Maria Negoita (istoric de arta, specialist in cultura islamica), Ioana Ciocan (curator independent, Director Art Safari) s.a.
„Zenobia, Regina Palmyrei – Roman de calatorii in Siria Antica” este unul dintre cele doua romane ramase nepublicate din timpul vietii (celalalt se intituleaza „Concursul”) si il are ca erou principal pe profesorul de Istoria Artei, Traian Manea care este de fapt, autorul. Mircea Deac a avut ocazia sa admire vestigiile istorice si comorile Siriei in anii ’80. Ilustratiile cartii sunt realizate de arh. Radu Deaca, fiul autorului.
Mircea Deac (Mirea Deaca) s-a nascut la 9 septembrie 1921 in Oltenita si a decedat la 6 februarie 2015 la Bucuresti.
A urmat Facultatea de Litere si Filozofie, avandu-i ca profesori pe Tudor Vianu si George Oprescu, apoi Academia de Pictura la atelierele Camil Ressu si Alexandru Ciucurencu.
A fost profesor de istoria artei la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“, director al Departamentului Artelor si al Oficiului National de Expozitii din cadrul Ministerului Culturii. Membru UAP, expert in arta romaneasca si europeana, jurnalist si scriitor, regretatul critic de arta Mircea Deac a fost membru al Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania si Vicepresedinte al Societatii Colectionarilor de Arta din Romania. A participat la simpozioanele “Brancusi” de la Paris, Bucuresti si Istanbul si a fost organizatorul expozitiilor romanesti la Bienalele Internationale de la Paris, Venetia, São Paolo, Belgrad. A publicat peste 1000 de articole in presa de specialitate, studii si articole in Franta, Grecia, Italia si Olanda si a scris scenariile pentru filmele “Brancusi la Targu Jiu” si “Alexandru Ciucurencu”. Mircea Deac a semnat zeci de monografii dedicate marilor pictori romani si straini, lucrari de Istoria Artei, Dictionare Enciclopedice, dar si carti de beletristica.
„Romanul capata o alta greutate din perspectiva recentului razboi civil din Siria. Multe monumente, mai toate aflate pe lista patrimoniul mondial UNESCO, sunt descrise si analizate de Mircea Deac cu interesul istoricului de arta, dar si cu <<mirarea>> filozofica a supravietuirii lor peste secole si milenii intr-un teritoriu care a trecut dintr-o stapanire in alta, fiecare dintre ele ostila celei precedente” – nota Mihaela Varga, directoarea Editurii Maiko si editorul cartii. „Iata ca acestei supravietuiri i s-a pus capat in ultimii ani de catre un alt razboi – razboiul fiind evenimentul social-uman fata de care omul Mircea Deac avea cea mai explicit exprimata oroare (…). Palmyra, poate cel mai puternic simbol pentru o <<istorie a gloriei si dezastrului>> este si acum, dupa disparitia lui Mircea Deac un loc <<umbrit de sangele revarsat in nisip de ambitii desarte>>. Romanul dedicat Zenobiei – misterioasa figura feminina cu o fermecatoare corespondenta in contemporaneitate – impleteste episoade realiste care surprind o Sirie a anilor ’80, cu episoade suprarealiste, inspirate parca din fascinatia pe care o exercita desertul asupra omului, ca << o ciudata chemare, un fel de ameteala, asa cum te afli la un pas de golul prapastiei, care te cheama in adancuri fara sa vrei. Tot peisajul era neobisnuit. Sarac, galben, pustiu, incins de soare, tacut. O salbaticie prin lipsa de salbaticie, fiindca avea totusi ceva maret, misterios, urias, in acelasi timp de o indiferenta principiala>>“.
Acest eveniment a fost realizat cu sprijinul Catena Grup, prin Programul Catena pentru Arta, si Fundatia Fildas Art.