Pavel Bucur

Format intr-o perioada fasta a scolii autohtone de sculptura intr-o generatie providential inzestrata si animata de un viguros spirit concurent, intr-un timp al decantarilor si coagularilor estetice ce anuntau optiunile reconsideratoare ale postmodernitatii ulterioare, Pavel Bucur s-a inscris in chip natural in atmosfera acestei noi tendinte, si aceasta gratie atributelor sale native si culturale, care l-au situat fara efort, dar si fara distorsiuni epatante sau experimentaliste, in avanposturile noii sensibilitati si viziuni creative, ce domina arena internationala a artelor de cateva decenii.

Aceasta rara disponibilitate de a se situa in propriul timp vadind totodata eleganta reverent ioasa fata de memoria vizuala esentiala a umanitatii, pe care a incorporat-o inteligent si neostentativ in propria filosofie plastica, Pavel Bucur a tradus-o exemplar intr-o opera in care echilibrul si armonia constructiei clasice, traditionale coexista viabil si spectaculos cu indrazneala vizionara a noilor limbaje si mijloace de expresie.

Expozitia gazduita la Palatul Cotroceni rezuma referential cateva dintre particularitatile distinctive ale creatiei acestui important artist contemporan. Purtand amprenta unei vagi nostalgii retrospective, prin constantele lui repertoriale si stilistice, evenimentul - marcand coincident si involuntar si un anume prag aniversar in periplul pamantean al artistului - o mare parte a lucrarilor expuse sunt de data recenta, unele chiar anume concepute pentru aceasta gala reprezentativa.

Caracteristica dominanta a creatiei sculpturale a lui Pavel Bucur mi se pare a fi redarea tensiunii eruptive a materiei, tradusa ca energie germinativa plamaduitoare de forme si structuri spatiale dinamice si coerente. Fascineaza in lucrari precum „Geneza”; „Germinatie”; „Povara”; „Dar matern”; „Coloana inaripata” incordare telurica prin care forma tinde sa se elibereze din matricea originara. Artistul reuneste intr-un acelasi gest forta extatica si regenerativa a materiei cu imboldul spiritual al revelatiei creatoare, rememorand parca, in alt timp si la alta scara, marea lectie de sculptura a „Sclaviilor” michelangiolesti si a „Visului” brancusian.

Bucur recurge adesea la solutii plastice de un sintetism extrem. El introduce in ecuatia plastica elemente de sintaxa si morfologie insolite, in care fervoarea constructiva urmeaza unui laborios proces de destructurare si fragmentare a logicii formale a imaginii. Sculptorul recompune simplificand uneori (ca in „Ana lui Manole”, „Muzica”, „Icar”) sau barochizand alteori (ca in „Povara familei”; „Renastere”; „Arlechin”; „Pomul vietii”) nucleul compozitional, de regula antropomorf si cu o neta incarcatura simbolica si semnificativa, in desfasurari spatiale cu suflu alegoric ori metaforic de o expresivitate plina de patetism.

Sculptorul isi cultiva cu metoda si inteligenta inventiva un limbaj plastic si o poetica imagistica pe potriva temperamentului sau si a propriei sensibilitati si cunoasteri artistice. Preocupat in chip explicit de relatia dintre retorica sa sculpturala si spatiul pe care compozitiile lui urmeaza sa il mobileze, Bucur practica obstinat, indiferent in ce material si la ce dimensiuni lucreaza – fie ca vorbim de lemn, piatra, bronz, inox, aur si pietre semipretioase, fibre textile sau fractari de marmura colorata pentru compozitiile sale parietale – o arta a grandilocventei si armoniei agorice. Protectiile sale sculpturale sunt deoprotriva eroice si decorative, epice si simbolic-totemice, monumentale si ornamentale, destinate forului public, dar si ambiantelor si intimitatii domestice. Suitele sale de „Inaripate”, de „Icari”, de „Zeitati”, si „Diane”, de „Printese”, de „Porti ale luminii sau ale cerului”, de „Scribi” si „Faraoni”, de „Trinitati (…) innobileaza azi spatii urbane, incinte publice si private, maluri de ape, gradini, rezervatii tombale, dar si vitrine cu trofee ceremoniale sau pretioase simboluri augurale preluate de prestigioase case de bijuterii.

Bazata pe o profunda talmacire a traditiei artei sculpturale din toate timpurile, dar si a tainelor mestesugului mladierii iscusite a materiei brute, sculptura lui Pavel Bucur, asa cum o percepem astazi, este o fericita ingemanare de obiectivism senzual, viril al formelor cu metafizica inefabila a gandului si a visarii poetice. Dar, totodata, si un triumf al spiritului modern insusit in temeiurile lui perene si larg rezonante in spatiul foarte viu si dinamic al culturii contemporane.

Modernitatea creatiei lui Bucur isi are obarsia in valoroasa lui filogeneza artisitica si estetica, nu o data marturisita – Boccioni, Archipenko, Brancusi… Sunt componentele afine statornic si flexibil asimilate ale personalitatii lui artistice si ale filozofiei sale plastice. Sunt atribute pe care artistul roman le amplifica si azi creator si original cu o sensibilitate mereu lucida, prin densa vibratie a eposului mitologic si spiritual (mistic, uneori) al bastinei sale artistice, ca si prin modelul de umanism ce-i insufleteste orice gest creator. - CORNELIU ANTIM, critic de arta, Bucuresti, octombrie 2009.

CV

Data nasterii: 01.11.1945, Bistrita-Nasaud, Romania

Studii: 1960-1965 - Liceul de arte plastice – Cluj, Romania

1965-1971 - Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Bucuresti, sectia sculptura – clasa prof. Ion Lucian Murna

EDUCATIE SI FORMARE

1974-1975 Bursa D. Paciurea

1970 Membru al Uniunii Artistilor Plastici, Bucuresti, Romania

1971-1972 Bursa Uniunii Artistilor Plastici

1971 Bursa Andreescu

EXPERIENTA PROFESIONALA

participant la peste 100 de expozitii nationale, 60 internationale si 46 personale.

OPERE PUBLICE

peste 40 de opere publice in: Romania, Italia, Germania, Polonia, printre care:

2001 Mistica, piatra; 2,60 m – Backnang, Germania

2000 Pasarea noptii, brad de rezonanta; 1,70 m – Madonna di Campiglio, Italia

2000 Sfanta Familie, marmura de ruschita; 2,20 m – Fundatia Fildas, Bucuresti

2000 Germinatie, marmura de ruschita; 2 m – Fundatia Fildas, Bucuresti

2000 Pasarea Carpatilor, ulm; 2 m – Fundatia Fildas, Bucuresti

2000 Ingerul alb, marmura; 3,60 m – sediul Radio, Bucuresti

1999 Trinitate, marmura de ruschita; 2,20 m – Fundatia Fildas, Bucuresti

1998 Trinitate, piatra de Istria; 1,20 m – Caorle, Italia

1998 Mozaicuri monumentale, ceramica; 360 mp – Fundatia Fildas, Bucuresti

1996 Christ, marmura carrara; 0,70 m – Chioggia, Italia

1996 Via crucis, marmura carrara; 3,30 m – Chioggia, Italia

1995 Povara, piatra de Istria; 2,30 m – Chioggia, Italia

1995 Eternitate, marmura de ruschita; 1,70 m – Bacau, Muzeul George Apostu

1994 Cavalerul, marmura carrara; 2,50 m – Scandiano, Italia

1993 Faraonul, marmura carrara; 2,10 m – Puianello, Italia

1991 Fiul risipitor, calcar; 2,80 m – Fannano, Italia

1991 Poarta eroilor, travertin; 4,50 m – Prundul Bargaului (Bistrita), Romania

1990 Povara, calcar; 2,60 m – Cimitirul Ortodox, Bistrita

1989 Dimitrie Cantemir, bust; 1,40 m – Muzeul Armatei, Bucuresti

1989 Dar matern, ulm; 2,50 m – Campina, Romania

1988 Femeia teutona, marmura carrara; 1,60 mt, Bielefeld, Germania

1987 Micul print, marmura carrara; 3,80 m – Bologna, Italia

1986 Inaripata / monumentul tineretului, otel inoxidabil; 48 m - Canal Dunare-Marea Neagra, Romania

1981 Poarta soarelui, otel inoxidabil si piatra; 2,60 m – Museo d’Arte Contemporanea - Castellanza, Italia

1981 Inaripata, aluminiu; 3 m – Buzau, Romania

1978 Monumentul Independentei, travertin si bronz; 16 m - Calafat, Romania

1978 Moise Groza, bust; 1,40 m – Obreja (Caras-Severin), Romania

1977 Muzica, calcar; 1,70 m – Buzau, Romania

1976 Veronica Micle, marmura de ruschita; 1,50 m, Bistrita-Nasaud, Romania

1975 Arlechin, calcar; 3,50 m – Lodz, Polonia

1972 Tacuta, travertin; 3,20 m – Bucuresti, Romania

EXPOZITII PERSONALE

2006 Palazzo Correr – Venezia, Italia

2005 Castello Di Cosa – Spilimbergo, Italia

2004 Museo d’Arte Contemporanea Pagani – Castellanza, Italia

2004 Istituto Di Cultura Italiano – Bucuresti, Romania

2003 Fiera Di S. Stefano – Concordia Sagittaria, Italia

2001 Art Mondoart Gallery – Backnang, Germania

2000 Galleria del Comune – Concordia Sagittaria, Italia

1999 Istituto Rumeno Di Cultura – Venezia, Italia

1998 Duomo Di Chioggia – Chioggia, Italia

1997 Galleria del Duomo - chioggia, Italia

1996 Istituto Rumeno Di Cultura – Venezia, Italia

1995 Galleria d’Arte - Quattro Castella, Italia

1995 Galleria Circolo Degli Artisti – Modena, Italia

1994 Centrul Cultural Maghiar – Bucuresti, Romania

1994 Villa Palazzina – Scandiano, Italia

1992 Galleria d’Arte – Sassuolo, Italia

1992 Galleria dei Muratori – Vignola, Italia

1991 Galleria d’Arte Moderna – Modena, Italia

1991 Galleria Oratori della Confraternità – Fannano, Italia

1989 Galeria Orizont – Bucuresti, Romania

1989 Rosen Garten Gallery – Bielefeld, Germania

1989 Camera de Comert Gallery – Wùrzburg, Germania

1988 Salambo Gallery – Paris, Franta

1988 Atlante Gallery – Geneva, Elvetia

1988 Modern Art Gallery – Aachen, Germania

1988 Severin Rautemberg Gallery – Aachen, Germania

1987 Lilly Iochles Gallery – Dusseldorf, Germania

1984 Modern Art Gallery – Warendorf, Germania

1984 Galleria Farini 23 – Modena, Italia

1983 Tivoli Gallery – Warendorf, Germania

1982 Unesco Gallery – Bielefeld, Germania

1982 Jordan’s Club Gallery – Gorla Minore (Varese), Italia

1981 Galeria Orizont – Bucuresti, Romania

1981 Galleria dell’Accademia Rumena – Roma, Italia

1981 Fondazione I.C. Dragan – Milano, Italia

1981 Fiera del Tartufo – Alba, Italia

1973 Galeria Simeza – Bucuresti , Romania

1969 Galeria Grigore Preoteasa – Bucuresti, Romania

1968 Galeria Municipiului – Bistrita-Nasaud, Romania

BIENALE INTERNATIONALE

1987 Bienala J. Mirò - Spania

1986 Biennale Internazionale Dantesca – Ravenna, Italia

1984 Biennale Di Bari – Italia

1983 III-a Biennale d’Arte – Città della Spezia, Italia

1976 XXXVIII Biennale Di Venezia -Italia

SIMPOZIOANE NATIONALE SI INTERNATIONALE

peste 15 participari la simpozioane nationale si internationale de sculptura in perioda 1971-2003.

PREMII NATIONALE SI INTERNATIONALE

2003 Premiul 3° – Simposio Internazionale di Scultura Madonna di Campiglio, Italia

2001 Premiul 1° – Simposio Internazionale di Scultura Madonna di Campiglio, Italia

2000 Premiul 1° – Simposio Internazionale di Scultura Madonna di Campiglio, Italia

1991 Premiul special al Juriului – Simposio di Scultura Fannano, Italia

1986 Premiul special de sculptura – pentru monumentul Tineretului, Romania

1975 Premiul 1° – Oronsko, Polonia

1974 Premiul 1° – Magura Buzaului, Romania

LUCRARI IN MUZEE SI COLECTII PARTICULARE

lucrarile lui Pavel Bucur se afla in muzee si colectii particulare din: Romania, Germania, Italia, SUA, Franta, Spania, Iugoslavia, Polonia, Cehia, Grecia, Israel, Canada, Argentina, Belgia, Rusia.

1982 nominalizat in Men of Achievement, International Biographical Center, Cambridge, England

1992 nominalizat in Who’s Who in International Art - Elvetia