Dan Constantinescu

Dan Constantinescu


Referinte Critice


Expozitia Pictograme deschisa de Dan Constantinescu (caruia un coleg emerit i-a spus, demult, Cocorul) la Galeria Senso reface un drum initiatic investigat si parcurs cu infiorare de artist. In scrierea si decoratia egipteana – caci aceasta este cultura si civilizatia la care mediteaza-pictand, autorul – semnele-cuvinte, recognoscibile, deci figurative, desemneaza idei. Acest tip de codificare l-a atras atat de puternic, incat artistul si-a permis sa recurga la campuri intregi de semne pentru a-si transmite, pertinent si insistent, mesajele.

Contempland fabuloasele scene pictate cu mii de ani in urma si cortegiul de conventii repetate la nesfarsit: insertia textului in imagine, utilizarea perspectivei ierarhice si lipsa celei cantitative, reprezentarea frontala a torsului si profilul folosit pentru chip si membre, principiul simultaneitatii, culoarea investita cu atribute simbolice, caracterul magic al reprezentarii, caracterul sacru al textului (medou-netjer – cuvant divin isi numeau egiptenii scrierea) – Dan Constantinescu preia explicit elemente iconografice si forme stilistice specifice; utilizate in constructii imaginare, acestea nu ascund originalitatea genul proxim. Recursul la forme extrase din repertoriul uneia dintre cele mai insemnate civilizatii ale lumii antice urmeaza altor serii tematice angajate cu stradanii si incununate de izbanzi: ciclul Venetiilor, in care cladirile seculare dau seama, mascate prin perdele rafinate de griuri, despre ganduri sau fapte uitate si prelungirea sa fireasca in ciclul Zidurile memoriei, orientat asemenea lui Ianus, catre un trecut care isi desvaluie tainele si spre viitorul pe care il poate prefigura.

Dan Constantinescu isi delimiteaza tablourile din aceasta expozitie prin chenare, menite sa ingradeasca si sa protejeze sensurile sacre ale discursului propriu, adancit prin fiecare lucrare. Scrisul cu pictograme inventate, dar care pastreaza aparenta realului, poate fi descifrat pe linii sau coloane doar in masura in care autorul o permite; conturele ferme ale reprezentarilor antice sunt puternic estompate, ca si cum timpul le-ar fi atacat, complice; zecile de forme elaborate pentru a transmite idei si-au schimbat alcatuirea, imaginea este invadata de semne cu proveniente diverse, ierarhizate subiectiv. Claritatea si naturalismul picturii egiptene, culorile vii si accentele de lumina nu l-au atras pe Dan Constantinescu; artistul pare a-si gasi inspiratia mai ales in reliefurile parietale, de multe ori monocrome sau doar pastrate ca atare. Din cultura egipteana autorul a preluat insa reprezentarea plana, sentimentul duratei – obiectele sunt si raman statice, indiferent de ritmuri imprimate prin ansamblul operei sau doar prin parti ale acestuia –, seninatatea dobandita sub specie aeternitatis.

Un procedeu care nu devine maniera, imparte riguros campul imaginii, deja delimitat de chenarele amintite. Cu posibilitatea de a le inregistra potrivit unor indicatii clare, care sunt cutume in scrierea hieroglifica – privirea personajelor, orientarea capului in cazul pasarilor si animalelor – de obicei de la dreapta spre stanga, semnele propuse de Dan Constantinescu amintesc de cultul zeitei Isis – ankh (simbolul vietii), aripile desfacute spre a proteja, nodul cu forma specifica, de zeul Horus – prin ochiul sau (wedjat), de semne pagane – cornul abundentei, colonada, dar si de cele crestine – pocalul supradimensionat care revine cu obstinatie poate fi socotit aluzie la Sfantul Graal, crucea face trimitere la Rastignire, cartea poate fi Biblia, dar si simbolul celebrei biblioteci, pestele este unul din semnele lui Christos in perioada de prigoana, suportul orizontal sau in proiectie perspectivala este o aluzie la Cina cea de taina, bolta sugereaza tipul de acoperire al unor biserici.

Fondurile sunt dominate de culori neutre sau reci; muzicalitatea armonioasa a lucrarilor anterioare a fost inlocuita cu rigoarea unor constructii de tip stalp-grinda sau de caroiajul considerat obligatoriu in scrierea egipteana. Liniile drepte si perpendiculare permit arareori aparitia unor sfioase rotunjiri, dar si in acest caz exista un prototip celebru: cartusul in care se inscriu numele terminale ale faraonilor. Celelalte curbe sunt inspirate de bolti. In numeroasele chenare prin care Dan Constantinescu isi delimiteaza imaginile, o scriere libera, cursiva, isi inscrie ductul rapid si elegant, contrastand cu geometria constructiei de ansamblu; liniile, coloanele si suprapunerile evoca palimpsestul; pe suprafata acestuia timpul isi continua neabatut lucrarea, pe care doar interventia artistului o poate opri sau suspenda. – Dr. Doina Pauleanu, critic de arta si director al Muzeului de Arta din Constanta.

CV

S-a nascut la 3 Iunie 1950 in Bucuresti. Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, promotia 1973, clasa profesor Corneliu Baba. Bursa de creatie „Theodor Aman”, 1975-1977. Membru al Uniunii Artistilor Plastici dinRomania.

Premii:

2002 - Premiul III, Salonul Municipal, Bucuresti

2003 - Nominalizat la Premiul pentru Pictura al UAP Romania

2004 - Nominalizat la Premiul pentru Pictura al UAP Romania ”Meritul cultural in grad de ofiter” Romania

Expozitii personale din tara si strainatate:

1976 - Sala Atelier 35, Galeria Orizont, Bucuresti

1977,1978 - Galeria Amfiteatrul Artelor, Bucuresti

1977 - Galeria de Arta, Targu Jiu

1980,1984 - Galeria Municipiului Bucuresti

1984 - Galeria Foresto, Geneva - Elvetia

1986 - Galeria Simeza, Bucuresti

1989 - Muzeul de Arta al Romaniei, Bucuresti

1990 - Centrul Cultural Forum, Saint Gratien-Franta; Galeria Dame Blanche, Possy-Franta

1992 - Galeria Apollo, Bucuresti

1993 - Galeria Ludicke Diener, Würzburg-Germania

1995 - Cercul Militar, Bucuresti; Galeria Cupola, Iasi

1997 - Galeria Simeza, Bucuresti; Centrul Cultural Roman, Paris-Franta; Galeria ArtExpo Etaj 3/4, Teatrul National, Bucuresti

1998 - Muzeul din Aleksandrov, Rusia

1999 - Parlamentul Romaniei, Sala C. Brancusi, Bucuresti

2002 - Galeria Simeza, Bucuresti

2003 - Muzeul de Arta, Iasi

2004 - Galeria Fundatiei, Bucuresti

2005 - Galeria Simeza, Bucuresti

2007 – Galeria N.N. Tonitza, Barlad; Galeria Dana, Iasi

2010 – Galeria Galateca, Bucuresti

2011 – Muzeul de Arta, Constanta

2013-2014 – Centrul Cultural Palatele Brancovenesti, Mogosoaia

2015 - Galeria Simeza, Bucuresti

Expozitii de grup organizate in tara si strainatate:

1978 - Atena, Salonic-Grecia

1979 - Plovdiv-Bulgaria si Budapesta-Ungaria

1980 - Rodolfzell-Germania

1985 - Frankfurt-Germania

1989,1994 - Beijing-China

1991 - Istanbul-Turcia; Galeria Expo Art Libre, Paris-Franta; Muzeul de Arta din Malines-Belgia; Expozitie (licitatie) Drouot Richelieu, Paris-Franta

1992 - Galeria Bernaerts, Malines-Belgia

1996 - Sluis-Olanda

1998 - T.I.A.V. Muzeul National de Arta, Bucuresti

1999 - T.I.A.V. Muzeul Cotroceni, Bucuresti; Academia Romana, Roma-Italia

2000 - Galeria Caré D'Or, Paris-Franta; T.I.A.V Circul de Stat, Bucuresti

2001 - T.I.A.V. Teatrul National, Bucuresti

2002 - T.I.A.V. Bucuresti

2003 - B.E.R.D. Bucuresti

2004 - Sankt Petersburg, Moscova-Rusia

2005 – Tokyo-Japonia

2009 – Galeriile Municipiului Bucuresti

Saloane de arta deschise in strainatate:

1990,1991,1992 - Salonul de toamna Grand Palais, Paris-Franta

1991 - Al XX-lea Salon de Arta din Montmorency, Franta