Cela Neamtu

Poliptic-arta-decorativa-cela-neamtu




Referinte Critice


Cela Neamtu nu s-a reinventat in ultimele decenii pe sine (nici nu a fost necesara, in acest caz, o „schimbare la fata”), ci s-a aratat consecventa domeniului si practicilor alese: tapiseria si tehnica haute-lisse (pe gherghef vertical), „aceeasi de la Penelopa incoace”, dupa cum marturiseste artista, adaugand ca „marile diferente sunt date de structura textila” si de „modalitatea de a obtine cu acul un efect de broderie”. A inventat insa, spre folosul nostru, fereastra cu lumina, o modalitate de a sparge reprezentarea bidimensionala, de a deschide (prin arcade a caror puritate formala este subliniata de motivul decorativ al torsadei) punti catre spatiul de adancime si misterele sale, de a institui o subtila dialectica aproape-departe, de a face cat mai pregnante (si chiar de a nimba) intruparile asezate in prim plan si de obicei intr-un contre-jour lipsit de umbre sau ascunzisuri.

Fereastra este drumul spre lumina, dar si locul prin care se revarsa spre privitor „corola de minuni a lumii” (una dintre tapiseriile din aceasta expozitie se numeste, sugestiv, Flori intre cer si pamant), iar Cela Neamtu se lasa in voia acestui flux pe care, spre folosul lor interior, privitorii n-ar trebui sa-l ignore sau sa-l rateze. - Doina Pauleanu, critic de arta si director al Muzeului de Arta Constanta.

O nestirbita bucurie ramane intalnirea cu euforiile ilustrate in lana ale Celei Neamtu pentru ca tapiseriile ei transmit acel binecuvantat fior al inaltarii catre spatiile deschise ale artei, in care incarcatura poetica si mitica a fiecarei imagini ne leaga de elementele primordiale. Bogate si expresive in reprezentare, diverse si vitale in expresie plastica, lucrarile prezentate in expozitiile ei ne intampina intotdeauna cu „o puzderie de senzatii tari, prefacatoare, asezand obiectul propriu-zis in navodul legaturilor universale” – dupa cum spunea candva George Calinescu.

Intuim in compozitiile artistei concretetea unor aspiratii inalte, traduse in unitatea si eleganta formelor, in selectia parcimonioasa si aristocratica a culorilor, in perfectionismul mestesugului. Tulburator de melodioasa, de o „sonoritate” ce lasa ochiului libertatea de-a se inchide spre visare, indemnand mana sa le mangaie, tapiseriile ei sunt rezultatul permanentei dialogului elevat dintre traditie si moderni¬tate, cutezanta de-a alia bogatului tezaur mitic reflectia constructivismului sever controlat. Organizate adeseori in cicluri tematice (Altare, Ferestre, Pasari, Arheologie) compozitiile ei monumentale sunt deschideri ale prezentului spre trecut, rememorari afective ale unor timpuri revolute, Cela Neamtu ramanand o cerebrala romantica care stie sa combine simtul ascutit al observatiei prezente cu inteligenta privirii in urma, selectand pentru compozitiile ei expresia plastica ideala.Un ciclu de tapiserii (aflate partial in lucru) este cel consacrat unui spatiu monastic si cultural, nou, cu o puternica prezenta internationala. Este vorba despre ASEZAMANTUL ROMANESC din Ierihon (Israel), construit in ultimii ani (2000-2008), sub inaltele auspicii ale Patriarhiei Ortodoxe Romane, in orasul „palmierilor”, situate la numai 30 km. de Ierusalim. Un spatiu arhitectural generos si ospitalier in care sunt ordonate cladirile acestui impresionant nucleu de romanitate sadit pe pamantul sfant al crestinatatii.

In jurul bisericii, ale caror proportii echilibrate (ce amintesc de sveltetea bisericii Sf. Niculae, din Iasi), se ordoneaza chiliile monarhilor, staretia, capela, salile polifunctionale (biblioteca, salile de intruniri si expozitii), arhondaricul – cu cele 100 de camere si restaurantul, in sfarsit corpul administrativ. / proiect: Arh. Prof. Dr. Sorin VasilescuIn acest loc minunat a fost invitata Cela Neamtu de catre Sfintia Sa Arhimandritul Ieronim Cretu, reprezentantul Patriarhiei Romane la Sfintele Locuri si Superiorul Asezamintelor Romanesti de la Ierusalim, Ierihon si Iordan si de Arh. Prof. Sorin Vasilescu in ideia unei posibile colaborarii pentru ambientarea interioarelor cladirii.Intalnirea se petrecea in anul 2004, dupa inchiderea expozitiei personale pe care artista o avusese la Tel Aviv.

Fermecata de frumusetea locului si de posibilitatea decorarii lui cu ajutorul unor opere de arta, Cela Neamtu se lasa captivata de aceasta idee si de bucuria infaptuirii. Dupa o lunga si serioasa deliberare cu sine, perspectiva realizarii unor tapiserii care sa fie expuse permanent in spatiile ample – proiectate pentru intalnirile ecumenice internationale, conferintele si lectoratele cu bursierii sau pelerinii veniti in acest loc de reculegere si invatatura – o determina sa se decida. „Propunerea era pe cat de onoranta pe atat de nobila – marturiseste artista, dar implica o uriasa responsabilitate. Insemna sa ma angajez si sa ma supun unui efort de creatie sustinut, de foarte lunga durata. Sa concept, sa construiesc planurile cartoanelor, sa realizez artistic si tehnic sapte tapiserii diferite dar care impreuna sa alcatuiasca un ansamblu atat ideatic cat si plastic exceptional.

Si, totusi…Educata la scoala emotiei artistice si a generozitatii, Cela Neamtu se decide sa devina creatoarea – donatoare a unor compozitii grandioase, inspirate din istoria crestinatatii si a frumusetilor naturii, care vor „locui” in salile primirilor protocolare ale Asezamantului Romanesc de la Ierihon. Diferiti sponsori sustin realizarea tehnica a lucrarilor, conceptia si rezolvarea artistica constituind pretiosul dar, neinchipuit de generos, al acestei maiestre creatoare, care, in izolarea atelierului, „munceste cu smerenie pentru a darui”. S-a decis sa lucreze sapte tapiserii, numarul lor fiind legat in mod firesc de istoria milenara a locului. In cartea lui Josua, din Vechiul Testament, se vorbeste despre Ce¬tatea Ierihonului, despre distrugerea si arderea acesteia de catre „fii lui Israil”, ce parasisera Egiptul, in cautarea Pamantului Fagaduintei (1407 in.Ch., dupa conoloia biblica).

Dupa ce au trecut Iordanul, sapte zile a durat asediul cetatii. Potrivit unui ritual anume, preotii (purtand chivotul legilor Domnului), ostasii si pribegii i-au dat roata, timp de sase zile intr-o liniste deplina, pentru ca in cea de-a saptea, strigatul urias izbucnit din piepturile tuturor si sunetul asurzior al celor sapte trambite sa naruie zidurile de aparare. Considerat ca cel mai vechi oras al lumii, Ierihonul mai pastreaza si astazi ruinele giganticelor fortificatii ridicate in aceasta oaza izolata a desertului, acum mai bine de 8000 de ani, inainte de Christos. In acest loc de pelerinaj, Asezamantul monahal romanesc reprezinta, dincolo de vocatia sa mistica, un centru de cultura innobila de prezenta operei de arta – care a fost si va ramane intotdeauna cel mai vital si credibil slujitor al diplomatiei unei natiuni.

Proiectul Celei Neamtu cuprinde un ciclu de patru tapiserii , in tehnica haute-lisse (250-150 cm. fiecare) intitulat „Ferestre pentru Ierihon” si care va fi prezentat pentru prima oara, in cadrul expozitiei personale pe care artista o deschide la Galeria DANA, din orasul natal (Iasi, 1 sept. 2008). Urmatoarele teri, intre care un impresionant triptic de 500/250 cm., se afla in faza eseurilor mentalesi de compozitie.

Preocupata se invelisul lucrurilor dar si de semnificatia lor, de expresia formelor, de revelatia lor determinanta, Cela Neamtu ajunge la sinteze insolite in care lumea realului, trecuta printr-un filtru liric, da o aura usor romantica unor intelesuri profunde.

Chipurile venite din legenda, simbolurile supuse canonului erminiilor – caligrafiatecu nobletea serena a iconografiei bizantine, expresivitatea „frazei” plastice, care conserva in developarea scenelor imaginarul parabolei, doyajul chromatic impecabil si meticulozitatea rezolvarii „filigranate” a fiecarui detaliu, totul participa la transfigurarea banalului in vectori ai hiperesteticului.

Tapiseriile pentru Ierihon, austere si elegante deopotriva, ne conving sa pasim dincolo de obisnuitul existentei noastre, in zona in care bucuria tamaduitoare a armoniei tinde spre absolute. Ele se adreseaza cu generoasa cordialitate publicului, intr-un dialog direct, imediat si necenzurat, demonstrand , inca odata, ca un creator authentic si in spirit, aplicand morala si legile frumosului, poate transforma efemerul in splendide alcatuiri estetice perene. In pariul sever facut cu timpul, tesand alaturi de asistenta sa (Marcela Marin, „cea cu mainile de aur”), Cela Neamtu nu pregeta sa-l infrunte cu brava indaratnicire, in dorinta puternica de-asi duce pana la capat proiectul promis. Realizarea lui ramane nu numai un gest temerar, de mare forta si generozitate, dar si un eveniment cultural national fascinant prin complexitatea si prestanta sa.

Pentru ca in piata ideilor si a formelor de exprimare proprii culturii romanesti, tapiseriile ei, expuse permanent in Asezamantul Romanesc de la Ierihon, devin „moneda de aur” intrata in uriasa bursa concurentiala internationala a artei.

In expozitia personala a Celei Neamtu, de la Iasi, organizata in eleganta Galerie DANA, „Ferestrele pentru Ierihon” sunt insotite de un alt grup de tapiserii (Sanctuar, Pasarea regala, Reflexe) care i-au adus autoarei si implicit tarii noastre Medalia de aur a Salonului International al Artelor de la Paris (Grand Palais 2006).

Si de aceasta data ne aflam in fata unui festin al culorilor si materialelor care ridica valoarea tapiseriilor la rangul de arta inalta demna sa „stea cu cinste in fata privirilor critice si taioase ale unei zeite” asa cum scria Klaus Klopschinski. (Textilkunst, Hannover, 1983)- Dorana Cosoveanu, istoric si critic de arta.

In peisajul parcimonios presarat cu figuri de prim rang al tapiseriei romanesti contemporane, Cela Neamtu ocupa, fara indoiala, un loc preeminent; si l-a asigurat prin dotare naturala pentru artele vizuale, prin munca fara preget, prin activarea unor tehnici uitate, intepretate, adaptate, prin originalitate si vointa de stil. Ferestre simple, bifore sau trifore, ancadramente, coloane, torsade inspirate de repertoriul arhitecturii sacre din perioada medievala sunt parte integranta a unor somptuoase constructii spatiale; revarsari de frunze si flori, o vegetatie luxurianta, pasari intelepte si gratioase, arcade – ale cerului si pamantului deopotriva, ordonate prin simetrie si solemn desfasurate in spatiu –, alcatuiesc lumea Celei Neamtu, recognoscibila, autentica, profunda. - Dr. Doina Pauleanu, critic de arta si director al Muzeului de Arta din Constanta.




Curriculum Vitae


Cela Neamtu s-a nascut pe data de 16 iulie 1941 in localitatea Piciorul Lupului, judetul Iasi. Intre 1960 –1966 a urmat cursurile Institutului „Nicolae Grigorescu” din Bucuresti, Sectia Arta textila iar din 1970 este membra a Uniunii Artistilor Plastici din Romania.

In anul 1990 devine membru corespondent al E.T.N. (European Textile Network). Tot in1990 este aleasa membra a I. T. N. E. T. (International Textile Network).

Expozitii personale:

1969, 1973, 1976, 1982, 1988, 1993, 2000 - Bucuresti;

1974, 1993 - Iasi;

1988 - Botosani;

1993 - Constanta, Buzau, Barlad, Vaslui;

1994 - Braila;

1983,1988 - Düsseldorf, Velbert, Hilden, Bad Oyenhausen (Germania);

1988 - Roma (Italia);

1991 - Ashkelon (Israel);

1992 - Soissons (Franta);

1995 - Sofia (Bulgaria);

1997 - New York, Washington D.C. ( SUA);

2004 - Tel Aviv (Israel);

2005 - Barlad;

2006 - Muzeul de Arta Vizuala Galati;

2007 - Muzeul de Arta Craiova; 2008, Galeria „Dana” Iasi, Galeria „Tonitza” Barlad, Galeria „Orizont” Bucuresti;

2009 - Muzeul de Arta Buzau;

2010 - Vision Centre in Cork-Irlanda, Falticeni;

2011 - Galeria „Dialog“ Bucuresti, Galeria “Mall Moldova” Iasi;

2012 - Galeria „Frezia“ Dej.

Participari la concursuri internationale:

1974, al 23-lea Festival de Arta Decorativa, Bronsgrove (Anglia);

1978, 1982, 1986, Cvadrienala Artelor Decorative din Erfurt (Germania);

1983 a 7-a Bienala Internationala de Miniaturi Textile din Hanovra (Germania);

1984 Bienala Internationala de Miniaturi Textile, Tilburg (Olanda);

1985 a 5-a Trienala Internationala de tapiserie din Lodz (Polonia);

1987 a 13-a Bienala Internationala de Tapiserie din Lausanne (Elvetia);

1988 a 8-a Trienala Internationala de Tapiserie din Lodz (Polonia);

1993 a 2-a Trienala Internationala de Tapiserie din Tournai (Belgia);

1993 a 4-a Trienala Internationala de Miniaturi Textile din Angers (Franta);

1994, 1997, 2000, 2003, Trienala Internationala de Tapiserie din Bucuresti;

1999, 2000, Expozitie Internationala Virtuala I .T. N. E. T., Alaska (Statele Unite ale Americii);

2000 a 2-a Bienala Internationala de Flamuri, Szombathelyi (Ungaria);

2006 Salonul Artistilor Plastici Francezi, editia nr. 217, Grand Palais, Paris.

Premii:

1974 Premiul Uniunii Artistilor Plastici din Romania pentru prototip;

1978 Premiul II pentru Tapiserie oferit de Ministerul Culturii;

1984 Premiul Uniunii Artistilor Plastici din Romania pentru Tapiserie;

1986 Diploma de Onoare la Cvadrienala Artelor Decorative din Erfurt, Germania;

1987 Placheta la a 8-a Bienala Internationala de Arte din Valparaiso, Chile;

2000 Medalia Mihai Eminescu;

2001 Ordinul National Serviciul Credincios in Grad de Comandor;

2003 nominalizata pentru Premiul Academiei Romane;

2005 Premiul de Excelenta din partea Patronatului National Roman;

2006 Medalia de Aur a Salonului Artistilor Plastici Francezi, editia nr. 217, Grand Palais, Paris;

2008 Premiul „Vasile Pogor” din partea primariei orasului Iasi;

15 decembrie 2011 ACADEMIA ROMANA acorda PREMIUL ,,ION ANDREESCU” in domeniul artelor plastice pentru INTREAGA CREATIE doamnei CELA NEAMTU.