Alma Redlinger

Nud pozând-pictura-alma-redlinger




Referinte Critice


Creatia artistei nascuta in 1924 si scolita sub indrumarea lui M. H. Maxy asaza intr-o armonioasa continuitate, elemente conceptuale si de limbaj specific cubismului, fovismului, expresionismului, constructivismului – miscari de avangarda din secolul trecut, transpuse si adaptate unei contemporaneitati care, cu siguranta postmoderna, deja le-a clasat si clasicizat. Deplin sincronizata cu epoca in care traieste, artista lucreaza in siajul acestor curente cu bucuria, mereu reinnoita, a descoperirii, pe care va fi simtit-o aceasta generatie a maestrilor atunci cand a reusit sa refaca o continuitate pierduta, sa se informeze, sa se elibereze de opresiunea rigorilor si conventiilor impuse. Prestigiul modelelor, de care contemporanii par a se lepada uneori cu usurinta, a marcat profund operele acestor artisti si s-a manifestat in moduri diferite, daca nu chiar opuse. La Alma Redlinger s-a constituit in repere ale unei prodigioase memorii culturale, luand forma admirativa, colocviala sau de citat: Magnolii cu carte despre si elemente de constructie preluate din opera lui Braque, Scoica. Omagiu lui Légèr, Omagiu lui Matisse si Nuferi galbeni cu acelasi, Omagiu lui Picasso, Nuferi, Omagiu lui Gauguin, Magnolia cu Vincent si Floarea soarelui cu Van Gogh, Masline cu album si semne preluate din opera lui Klee, Mere cu Dufy, Crini cu Le Corbusier, Nuferi cu Rembrandt, Omagiu lui Maxy. Pe aceeasi filiera trebuie amintite motivele (odalisca, de pilda) sau obiectele de recuzita (cani, sticle, pipe, flori, carti si ziare, evantaie, calendare, tablouri, scaune si sezlonguri, fructe, tacamuri, discuri si instrumente muzicale, paleta, pensula si alte ustensile specifice) inscrise firesc si repetabil in structura imaginii. Este forma aleasa de artista pentru a comunica, pentru a se aseza intr-o succesiune, pentru a-si marturisi admiratia, pentru a multumi. Daca se aseaza intr-o succesiune a generatiilor, artista isi prezinta, firesc, si operele intr-o succesiune care are la baza un proiect: Iata omul! Iata opera! Fara a fi retrospectiva, expozitia deschisa la Galeria Senso reuneste lucrari de grafica si de pictura realizate nu numai acum, ca nonagenara, ci si de-alungul ultimelor decenii, fara a omite momente, etape sau serii tematice semnificative. In domeniul graficii, Alma Redlinger abordeaza acuarela, tusul si carbunele, dar si gravura, combinandu-le adeseori, cu eventuale adaosuri, in tehnici mixte; ca genuri si specii ale acestora sunt prezente portretul si figura intreaga, compozitia cu personaje, peisajul urban, rural sau marin, nudul (feminin), interiorul, scena de gen, natura moarta cu flori, fructe, carti si obiecte. Sunt, laolalta, intr-o senina si logica alaturare, imagini monocrome, valorate subtil, notatii sumare, dar precis si atent trasate, impresii colorate, asemanatoare unor arpegii, sau lucrari asupra carora artista a zabovit, a revenit, s-a concentrat, le-a adancit. In toate aceste cazuri linia, cu siguranta si suplete particulara, traseaza conture, indica amanunte, lucreaza in regim perspectival, inregistreaza, delimiteaza, unifica sau construieste, dupa caz. Desenul Almei Redlinger, retinut sau impetuos, dar cu grad inalt de tehnicitate, asigura o sarpanta sigura oricarei compozitii. In formele astfel trasate, culoarea intervine autoritar pentru a conferi imaginii armonie muzicalitate, pentru a da indicatii spatiale, a constitui ecrane, a interveni contrapunctic, a ierarhiza, a impune; intensa si stralucitoare, suprapusa sau curajos alaturata pentru a crea efecte complexe, etalata ca pata pentru a institui si transmite ritmurile imaginii, culoarea nu are nicicand un rol subordonat. Adaugand perspectiva plonjanta folosita de cele mai multe ori sau etalarea in plan, unghiuri de abordare greu previzibile, expresivitatea intensa, uneori chiar ardenta, a personajelor si obiectelor deopotriva, lumina care invadeaza imaginea si satureaza sau nimbeaza formele, nu evidentiem decat in parte (ca oricare alt adept al operei deschise), originalitatea unei artiste cu personalitate distincta si stil inconfundabil. Dr. Doina Pauleanu, critic de arta si director al Muzeului de Arta Constanta.




Curriculum Vitae


Nascuta in Bucuresti, la 8 martie 1924. S-a stins la varsta de 92 de ani, pe 1 februarie 2017. Studii: Academia libera de pictura (1940-1944) si Academia libera Guguianu (1944-1945) profesor pictorul M. H. Maxy Din 1951 este membra a Uniunii Artistilor Plastici din Romania. 25 de expozitii personale - la Bucuresti in 1956, 1961, 1967, 1970, 1975, 1976, 1978, 1983, 1987, 1991, 1994 – 2 expo, 1998, 2000, 2002, 2004, 2006, 2007; 2009; 2011, 2012, 2014; - la Iasi 1999; - la Dej 2000, Suceava - 2011 Una dintre cele mai importante expozitii este cea de la Sala Dalles, martie-aprilie 2011 unde cu aceasta ocazie Adrian Buga, curatorul expozitiei si autorul catalogului a lansat si catalogul expozitiei, publicat la Editura UNARTE. Fotografiile lucrarilor sunt realizate de Victor Bortas, iar conceptul grafic de Gabi Dumitru. Expozitia a fost deschisa de Prof. univ. Dr. Ruxandra Demetrescu, rector al Universitatii Nationale de Arta, si domnul Mihai Oroveanu, directorul general al Muzeului National de Arta Contemporana. In martie 2014 la galeria Caminul Artei are loc expozitia „90 de ani de viata, 70 de ani de pictura”, curator Adrian Buga. Participari la expozitiile de stat si saloanele oficiale incepand din 1945. Participari la numeroase expozitii de grup dintre cele mai recente amintim: 2005, „Dupa 60 de ani“, Academia libera de pictura – clasa pictorului M. H. Maxy,Galeria Allianz-Tiriac, impreuna cu Eva Cerbu, Maria Constantin, Yvonne Hasan, Lelia Zuaf David 2006, Salonul 2006 UAR, Galeria Brancusi, Parlament 2007, Expozitie de arta a Ziarului Neconventional, organizata de Paula Ribaru, Biblioteca Centrala Universitara Carol I - Galeria Galateca 2008, Expozitia de pictura, Seniori ai picturii romanesti contemporane, Elite Art Gallery, curator Luiza Barcan 2009, O femeie de valoare, Centrul comunitar evreiesc 2009, expozitia de grup Gestul feminin, galeria: VERONIKI ART, expozitie organizata de Veronica Marinescu 2009, 2010, 2011, 2012 - Expozitie de arta a Ziarului Neconventional, organizata de Paula Ribaru, Biblioteca Centrala Universitara Carol I - Galeria Galateca, Bucuresti 2010 - expozitia 94 artisti contemporani, la galeria Caminul artei, expozitie organizata de Dragan Djordjevic 2010, 2011, 2012, 2013, 2014 - expozitiile Poduri europene la muzeul din Constanta 2012, 2013, 2014 - ARTE IN BUCURESTI organizata de UAP 2012 - „INTRE TRADITIONALISM SI AVANGARDA” Muzeul Municipiului Bucuresti si Societatea Colectionarilor de Arta din Romania 2012 – „Artistul si Puterea. Ipostaze ale picturii romanesti intre anii 1950-1990” 2013– Expozitia Ziarului Neconventional – muzeu Barlad, octombrie 2014 - Expozitie de arta a Ziarului Neconventional, organizata de Paula Ribaru, la Muzeul Taranului Roman Lucrari de arta monumentala compozitia cu dansuri populare, realizata in 1959-1961, la Poiana Brasov, hotelul Sporturilor, impreuna cu pictorita Mimi Saraga Maxy, si compozitia cu sporturi scolare pe fatada scolii nr. 122, din Antim, demolata o data cu tot cartierul pentru constructia Casei Poporului. Participari la expozitii de arta romaneasca peste hotare: Minsk, Atena, Moscova, Leipzig, Berlin, Viena, Helsinki, Barcelona, Osterhout (1991), Haga si Amsterdam (1992), Beijing, Liban, Montabaur (2004). Participari la expozitii internationale : Berlin (1965, 1968), Madrid (1971, 1973), Paris (1973). Lucrari in muzee si colectii din: Romania, Franta, Italia, Germania, Israel, S.U.A., Japonia, Brazilia, Olanda, Canada, Belgia, Grecia, Anglia, Suedia. Premii: Premiul „Simu” pentru tineret - 1945, premiul Ministerului Artelor - 1946, premiul III al Festivalului Mondial al Tineretului - Moscova - 1953, membra a „Academia Italia delle Arti e del’Lavoro” - 1980, distinsa cu medalia de aur a Academiei - 1981 si cu „Oscar d’Italia” - 1985, Ordinul «Meritul Cultural » in gradul de Comandor - 2004,Nominalizare pentru Premiul Margareta Sterian - 2005, premiul „Marcel Iancu”, pentru arte plastice - 2006 , Decoratia „Nihil Sine Deo” – oferita de MS Regele Mihai I - 2011, Nominalizare pentru ”Premiul Prometeus Opera Omnia”de catre Fundatia Anonimul – 2011. Bibliografie selectiva: dictionare romanesti de arta, International Who’s Who in Art and Antiques, Melrose Press Ltd.Cambridge, Who’s Who in the World, Marquis Who’s Who Chicago, The World Who’s Who of Women, Iternational Biographic Centre - Cambridge, Dizionario internazionale degli artisti contemporanei, Salsomaggiore Terme, Who’s Who in the Balkans, «Jüdische Frauen in der BildendenKunst » - Hedwig Brenner, „Alma Redlinger”, autori Vasile Petrovici si Daria Simion, „Vointa de arta”, autor Adrian Buga