„Pamant si valuri” – expozitia Vioricai Iacob

„Pamant si valuri” – expozitia Vioricai Iacob

Expozitia Vioricai Iacob „Pamant si valuri”, deschisa in perioada 04 noiembrie – 03 decembrie 2014, a cuprins lucrari de pictura, grafica si tapiserie intr-o selectie cu vadit caracter retrospectiv, de vreme ce prima opera de pe simezele Galeriei Senso este realizata in 1972, ultimele in 2012.

 

Viorica Iacob a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, promotia 1962, clasa profesor Maria Buescu. Membru al UAP, artista a absolvit si Facultatea de Arta Decorativa, iar in paralel a studiat pictura. Inca din anii ’60 a fost o prezenta constanta la expozitii de pictura, de arta decorativa si de tapiserie in tara si in strainatate.

 

Cuvantul de deschidere a expozitiei a fost sustinut de Dr. Doina Pauleanu, critic de arta si director al Muzeului de Arta din Constanta.

 

 

„Lucarile din expozitie sunt dedicate deopotriva zonei telurice, cat si celei acvatice, intre care exista numeroase corespondente, cea mai importanta dintre acestea fiind legata de altitudinea la care se situeaza ochiul artistei, permitand imaginii sa infatiseze panorame complexe, intr-o perspectiva numita, mult inainte de aparitia aparatelor moderne care permit privirii o atare cuprindere, perspectiva in zbor de pasare (à vol d’oiseau), pe atunci doar o combinatie savanta intre observatii reale si elemente imaginate, la care oamenii au sperat inca din zorii civilizatiilor. Este, de fapt, o vedere catoptica, potrivit terminologiei propuse in perioada renasterii tarzii si a manierismului de un Gian Battista Lomazzo intre altii (care, in Trattato della pittura, publicat la Milano in 1584, distinge trei feluri de constructii perspectivale la nivelul orizontului: vederea optica – frontala, anoptica – de jos in sus si catoptica – de sus in jos fata de aceasta linie); la adoptarea unei asemenea viziuni panoramice pot sa contribuie (opineaza cercetatorii in domeniu) cunoasterea stiintifica (de unde deriva, de cele mai multe ori, idea unui cosmos fratern, cognoscibil), ochiul omniscient, privirea utopica, dimensiunea sociala a prestigiului, claritatea sau pitorescul imaginii.

 

Privite de sus, din cer, asa cum artista a facut adesea in voiajele sale (iar compozitia Zmeie deasupra marii din 1997 confirma altitudinea semnalata, instituind o perspectiva ierarhica, in care obiectele apropiate de ochi sunt mai mari decat suprafetele corespunzatoare de apa sau de tarm), furtunile care se abat asupra Marii Negre, numita initial – dupa cum arata istoricul Strabon – Pontus Axeinos (mare neprietenoasa), au forma miscarii care deplaseaza liniile; infiorarea pe care o transmit lucrarile Vioricai Iacob odata cu sugestia abisului nu face trimitere la recuzita romantica de tipul dezastrului naval sau al valurilor uriase, ci doar tulbura desfasurarea previzibila a ritmurilor spatiale prin aparitia unui nucleu nonfigurativ cu functie centripeta – Marea Neagra, ulei pe panza, 1997, guase din 2000, 2001, 2010. In asemenea cazuri orizontalitatea – care este o caracteristica a acestor imagini, indiferent de pretextul figurativ, de marime, forma sau de domeniul abordat – pictura, grafica sau tapiserie – pare vremelnic amenintata; reteaua liniara, in continua extensie, restabileste insa fara ragaz, viziunea dominanta. Exista si situatii limita in care formele si insertiile colorate se reduc treptat, raportul dintre suprafetele luminate si cele umbrite devine doar o sugestie – Pamant arat, guase nedatate, iar liniile acapareaza, tentacular, intreaga suprafata – Pamant arat, guase din 1987 si 1994.” – Dr. Doina Pauleanu. 

 

Acest eveniment a fost realizat cu sprijinul Catena Grup, prin Programul Catena pentru Arta, si Fundatia Fildas Art.

Pin it Google+